|
|
|
|
|
- Consilieri Locali
-
| Consilier: | BUCSA DUMITRU | PNL |
| Consilier: | DRAGUTU DUMITRU | PNL |
| Consilier: | MOCANU NICOLAE | PNL |
| Consilier: | MUNTEAN RADU | PNL |
| Consilier: | NAN FLORIN | PNL |
| Consilier: | SECAREANU RARES | PNL |
| Consilier: | MUNTEANU VICTOR GHEORGHE | PNL |
| Consilier: | PROCA DORIN | PSD |
| Consilier: | FOLEA NICOLAE | PC |
| Consilier: | FLOREA FLORIN | PSD |
| Consilier: | LONEAN ZENOVIA | PNL |
| Consilier: | PROCA DAN NICOLAE | PNL |
| Consilier: | ARMASAR FLORIN | PNL |
| Consilier: | DUCAR MARIEANA | PDL |
| Consilier: | ADAMUTA VOICU | PNL |
| Consilier: | STOICA ZAHARIE MARGHILOMAN | PDL |
| Consilier: | POPA STEFAN | PNL |
|
|
| | Istorie |  |
G

Monument antic "Cumidava"
eograful Claudius Ptolemeu din Alexandria Egiptului amintește "Cumidava" între "oraşele strălucite ale Daciei". Între Carpații de Răsărit și Sarmisegetuza, Cumidava pare a fi cea mai însemnată așezare dacică amintită de izvoarele scrise ale antichității. Așezarea a împrumutat numele său castrului ridicat de cuceritorii romani. Fortăreața antică se află la cca. 4 km de Rășnovul contemporan.

Hermann Von Salza
|

Cetatea Râșnov
În perioada 1211 - 1225, Ţara Bârsei a fost stăpânită de Ordinul Sfintei Fecioare Maria a germanilor (ordinul teuton). Se pare că primii colonişti saşi la Râşnov provin de pe malul stâng al Rinului, din "Rosenau", o aşezare aflată în posesia ordinului cruciat. Astfel, denumirea germană "Rosenau", Valea Trandafirilor, poate fi o amintire a originii primilor colonişti germani.
|
D

Sigismund de Luxemburg
in anul 1331 datează prima atestare documentară a Râşnovului medieval, sub numele de "Rosnou", într-un act emis de cancelaria regelui Ungariei, Carol Robert de Anjou, care se referă la locul de origine al nobilului Nicolaus Magnus. În anul 1427, Râşnovul este vizitat de regele Sigismund de Luxemburg şi primeşte dreptul de a ţine târg.
Hotărâtoare pentru istoria Râşnovului a fost dependenţa sa de comerţul desfăşurat pe drumul Branului, cea mai importantă legătură transcarpatică medievală. Ramura cea mai importantă a economiei locale a fost agricultura. O dovadă sunt și privilegiile acordate de către domnitorii Țării Românești românilor râșnoveni pentru pământuri situate dincolo de hotarul Transilvaniei. Cele mai cunoscute şi bogate bresle săseîti din Râșnov erau bresla lemnarilor şi bresla ţesătorilor. Însă un meşteşug deosebit ce a cunoscut o înflorire remarcabilă în Râşnov a fost fabricarea sticlei, atestat documentar încă din 1526.
Târg
|
Drumul Branului
|
Aşa cum aprecia un călător în 1906, Râşnovul devine, la începutul secolului XX, o "bucată de oraş": biserici renovate, şcoli moderne, hotel comunal, şcoală de înot, promenadă. In 1891 intră în exploatare o cale ferată pe ruta Braşov – Râşnov- Zărneşti și în 1911 la Râşnov se dă în exploatare prima uzină electrică din Ţara Bârsei.
După primul război mondial, cadrul geografic favorabil oferă Râşnovului o nouă oportunitate economică: turismul. Statutul de staţiune climatică a fost primit de comuna politică Râşnov în martie 1929.
În perioada comunismului, pentru Râşnov opţiunea autorităţilor a fost industrializarea ("Fabrica de Scule Râşnov" era denumită de propagandă "sculerul-şef al industriei constructoare de maşini din România"). Statul român a creat cartiere de locuinţe pentru cei veniţi să ocupe locurile de muncă și comuna Râşnov a devenit oraş.
|
 |
Știri:
 | | Râșnovul - primul oraș turistic din România promovat cu fonduri europene |
Ministrul Turismului,Elena Udrea, și primarul Râșnovului, Adrian Veștea, au semnat, pe 25 august, în incinta Cetății Râșnov, contractele pentru promovarea turistică a Munților Bucegi și a orașului Râșnov, primele finanțări europene acordate în acest scop.
La eveniment au luat parte și prefectul Ion Gonțea și primarii din Brașov, Predeal și Sinaia.
|
|
Evenimente:
|
|
|